Imbinari intre poveste, legenda si elemente de istorie consacrata, Povestirile eroice sunt constructii narative cu cheie morala. Asa cum folclorul romanesc utilizeaza cu predilectie modele comportamentale cu valoare generala pentru a organiza o lume a satului, naratiunile lui Camilar ating aceeasi coarda a sensibilitatii noastre la un prototip uman exemplar. Pentru ca eroii sai sunt ghidati astfel incat sa fie credibili pentru copiii (de varsta scolara) aflati in cautare de super-eroi. Cu toata aceasta miza (inalta si universal valabila), ceea ce da veridicitate este, paradoxal, nu actiunea ci comentariul auctorial cu caracter de filosofie a istoriei. Si inca „un detaliu“: libertatea de a fantaza. Expunerea riguroasa este completata cu „pauze“ pentru fantazare, in care cititorul le umple cu propria imaginatie creatoare cu actiune, dialog, identificare cu personajele sale. (…)
Cateva generatii au citit, inainte de caderea comunismului, aceasta carte sub imperiul unei evadari din cotidianul oprimat; alte cateva mii de copii de varsta scolara s-au contaminat de militantismul patriotic al lui Eusebiu Camilar.
Lucian Pricop