Decodarea basmelor culte cere explorarea constienta a teritoriului mitic generat fictional. Nu este tocmai un teritoriu, ci un tinut din alta lume, guvernat de puterea unei miraculoase gratii. Acesta-i semnul unui basm adevarat, al unei istorisiri feerice care se ridica la un nivel superior sau este de-o complexitate mai elevata: oricat de atroce si de salbatice ar fi intamplarile istorisite, oricat de fantaste sau de funeste ar fi primejdiile si peripetiile, povestea lor are darul, atunci cand „intorsatura” ce preface totul survine subit, de a-i taia respiratia copilului sau adolescentului care-o asculta/citeste, de a-i face inima sa-i bata in piept pana in pragul lacrimilor. Chiar in zilele noastre, basmele moderne mai ating uneori acest efect privilegiat.