Legaturi karmice, vol. I - consideratii esoterice

Legaturi karmice, vol. I - consideratii esoterice - Rudolf Steiner

…pentru Rudolf Steiner, studiul karmei este "o chestiune de pătrundere a celor mai profunde mistere ale existenţei, căci în interiorul sferei karmei şi în cursul pe care îl ia se află acele procese care stau la baza celorlalte fenomene ale existenţei lumii."

În 1924, cu puţin timp înainte de ultima sa conferinţă din septembrie, Rudolf Steiner a susţinut mai mult de 80 de conferinţe cu tema karmei în faţa membrilor Societăţii Antroposofice.

Aceste conferinţe profund esoterice analizează legile ce stau la baza reîncarnării şi a karmei şi studiază în detaliu încarnările unor anumite personalităţi istorice.

Volumul I, alcătuit din două părţi (29 de conferinţe ţinute la Dornach), cuprinde consideraţii karmice cu privire la devenirea istorică a omenirii şi la viaţa umană individuală.

Fragmente din carte:

...în cadrul discuţiilor noastre despre karmă am văzut, în conferinţa precedentă, anumite înlănţuiri care pot să proiecteze o lumină asupra modului în care acţionează destinul de-a lungul diferitelor vieţi pământeşti.

Eu am luat hotărârea, deşi, fireşte, este vorba despre o problemă delicată, să vorbesc o dată în detaliu despre aceste înlănţuiri, şi acum voi continua aceste consideraţii.

Veţi fi remarcat că atunci când am studiat aceste raporturi karmice a fost necesar să ne oprim la anumite detalii ale vieţii şi naturii omului, detalii cărora li se acordă, de obicei, puţină atenţie. V-am arătat astfel, în legătură cu Duhring, cum nişte particularităţi de ordin fizic dintr-o încarnare se transformă, în următoarea încarnare, într-o anumită dispoziţie a sufletului.

Căci, într-adevăr, când abordăm lumile spirituale pentru a studia fiinţa umană, tot ceea ce este spiritual îşi pierde caracterul abstract, devine plin de forţă şi se transformă în impuls activ.

In schimb, ceea ce este corporal, ceea ce se exprimă în fiinţa umană şi în mod corporal, îşi pierde, putem spune şi aşa, materialitatea, dobândeşte o semnificaţie spirituală, îşi cucereşte un loc în ansamblul vieţii umane.

Cum acţionează, de fapt, destinul? El acţionează în aşa fel încât îşi trimite influenţele în întregul om. Ceea ce caută omul în viaţă printr-un impuls al karmei, cum se modelează destinul său, aceste lucruri sunt legate de faptul că forţele destinului care trec dintr-o viaţă în altă viaţă produc şi determină compoziţia sângelui în fineţea sa, reglează activitatea internă a nervilor şi, de asemenea, stimulează receptivitatea instinctivă a sufletului pentru un lucru sau altul.

Şi nu putem descoperi uşor natura internă a legăturilor karmice dacă nu simţim niciun interes - aici este vorba, bineînţeles, întotdeauna de ochiul sufletului - pentru amănuntele exterioare ale vieţii unui om.

…………

în viaţă, în general, nu este atât de uşor să-ţi îndrepţi atenţia, de exemplu, asupra particularităţilor corporale.

Ele sunt prezente, şi trebuie să te fi antrenat pentru a le distinge, bineînţeles, comportându-te în aşa fel încât să nu-l răneşti pe celălalt, pentru că, atunci când îl observăm cu intenţia de a-l studia, îl rănim.

Aceasta nu ar trebui să se întâmple niciodată, ci trebuie să ne orientăm în aşa fel încât lucrurile să se reveleze de la sine.

Dar dacă ne-am exersat facultatea atenţiei, deja în viaţa curentă descoperim la fiecare om anumite particularităţi individuale, mici detalii care sunt foarte importante, în cel mai....

CUPRINS:

Partea I (GA 235)

FORMAREA FORŢELOR KARMICE

Prima conferinţă, Dornach, 16 februarie 1924 ... 23
Condiţii şi legi ale destinului uman. Diferitele feluri de legi din Univers. Cauză şi efect în natura neînsufleţită şi în sfera viului. Caracterul finit al regnului mineral, acţiunea Universului în plantă. In aceste două regnuri, forţele cauzale acţionează în simultaneitate. Pentru regnul animal şi pentru regnul uman, înzestrate cu sensibilitate şi mişcare, forţele cauzale se află în sfera prenatală şi provin din configuraţii astrale anterioare. Omul iese din spaţiu şi păşeşte în timp, la graniţa căruia animalul se dizolvă. In cazul omului, trebuie să ieşim din timp pentru a reveni pe Pământ; ajungem astfel la viaţa lui pământească precedentă.

Conferinţa a doua, Dornach, 17 februarie, 1924 ... 41
Diferitele domenii ale ambianţei omului în lume. Lumea minerală, necesară libertăţii umane. In calitate de fiinţă înzestrată cu respiraţie, omul este dependent de lumea vegetală, de forţele eterului ce determină creşterea, care se află în relaţie cu destinul uman şi formează karma omului prin raporturile sale cu entităţile celei de a treia Ierarhii. Starea de bună dispoziţie, proasta dispoziţie reprezintă karma constituţiei noastre interne; simpatiile şi antipatiile sunt în raport cu atmosfera animală. Forţele care plăsmuiesc animalele acţionează asupra corpului astral, ale cărui simpatii şi antipatii fac parte din destinul nostru, pe care noi îl aducem din lumea spirituală; aici sunt active entităţile Ierarhiei a doua. Necesitatea internă a înlănţuirii evenimentelor este determinată de puterea primei Ierarhii. Ea se manifestă în organizarea Eului uman, trecând de la o viaţă anterioară la următoarea. Semnificaţia morală a compensării experienţelor prin karmă trebuie să devină un eveniment universal exterior.

Conferinţa a treia, Dornach, 23 februarie 1924 ... 60
Necesitate karmică şi libertate. Graniţele vieţilor succesive. Teoria cauzalităţii generale. Examinarea karmei noastre ca ansamblu structurat de legi. Noi înşine ne aflăm la baza karmei. Efecte de viaţă ale ştiinţei iniţiatice prin privirea îndreptată asupra vieţilor pământeşti anterioare. Libertate în împlinirea sarcinilor karmice.

Conferinţa a patra, Dornach, 24 februarie 1924 ... 77
Formarea impulsului karmic între moarte şi o nouă naştere. Reflectări în alte suflete umane. Metamorfoza iubirii în bucurie. Bucuria este rezultatul karmic al iubirii active. Efectul celor două sentimente este o inimă deschisă faţă de lume. Suferinţa este rezultatul karmic al urii; într-o a treia viaţă, ura şi suferinţa conduc la insensibilitate faţă de lume. Educaţia permite compensarea unei asemenea karme. Semnificaţia pentru vieţile succesive a faptului de a fi contemporan cu cineva.

Conferinţa a cincea, Dornach, 1 martie 1924 ... 94
Factori interni şi externi în ansamblul destinului uman. Predispoziţii despre sănătate şi boală. Boli ale copilăriei. Metamorfoze karmice ale intereselor sufletesc-spirituale în starea de sănătate şi în expresia feţei. Karma care se împlineşte şi karma în devenire. Legături de prietenie determinate prin destin.

Conferinţa a şasea, Dornach, 2 martie 1924 ... 110
Cum intervine karma în evoluţia omului. Veghe şi somn în domeniul fizic şi în domeniul sufletesc. Reprezentare şi amintire. Substanţa cenuşie şi substanţa albă a creierului. Noi nu suntem, propriu-zis, oameni decât în conştienta diurnă, în inconştient, suntem integraţi în Univers. Raportul organizării capului cu Ierarhia a treia, al organizării ritmice cu Ierarhia a doua şi al sferei motricitatii cu prima Ierarhie. Interacţiunea dintre lume şi Divinitate. Entităţile Ierarhiei a treia se află la baza activităţii ce se revelează în amintire, ele ne conduc prin domeniul inconştient al vieţii pământeşti. Entităţile Ierarhiei a doua acţionează în viaţa de după moarte la formarea karmei interne. Entităţile primei Ierarhii, ca entităţi creatoare a ceea ce este pământesc, reproduc, printr-o activitate compensatoare justă, sub forma unor copii, ceea ce a format omul în viaţa pământească. Faptele noastre ne apar ca realităţi ale destinului în viaţa următoare. In spatele legii karmei se află faptele şi trăirile zeilor.

DETERMINAREA KARMCĂ A UNOR DESTINE UMANE INDIVIDUALE

Conferinţa a şaptea, Dornach, 8 martie 1924 ... 131
Personalităţi reprezentative: Friedrich Theodor Vischer, Franz Schubert, Eugen Diihring.

Conferinţa a opta, Dornach, 9 martie 1924 ... 147
Realităţile karmice nu pot fi comunicate decât pe baza contemplării directe. Curentele arabe din secolele al VII-lea, al VIII-lea şi al IX-lea. Relaţiile lui Schubert cu Baronul von Spaun.

Conferinţa a noua, Dornach, 15 martie 1924 ... 165
Particularităţile corporale dintr-o încarnare sunt determinate de un element moral dintr-o viaţă precedentă. Eduard von Hartmann. Efecte ale celor trei părţi constitutive ale entităţii umane la trecerea dintr-o viaţă la o altă viaţă. Friedrich Nietzsche.

Conferinţa a zecea, Dornach, 16 martie 1924 ... 182
Drumul unor personalităţi istorice ale trecutului prin următoarele epoci istorice, până în epoca actuală. Forţa ofensivă a mahomedanismului. Harun-al-Rashid, civilizaţia din Bagdad. Pătrunderea arabismului în civilizaţia europeană sub influenţa unor individualităţi ce reapar. Bacon de Verulam. Djebel-al-Tarik. Charles Darwin, Mamun şi cercul său de erudiţi din Bagdad. Astronomie şi astrologie. Laplace. Influenţa aristotelismului asupra mahomedanismului. Mu-avija. Woodrow Wilson.

Conferinţa a unsprezecea, Dornach, 22 martie 1924 ... 197
Raporturi umane individuale şi raporturi istorice. Cercetarea justă. Garibaldi şi Victor Emanuel. Lessing. Lordul Byron.

Conferinţa a douăsprezecea, Dornach, 23 martie 1924 ... 214
Unde sunt iniţiaţii de odinioară? Obstacole create de civilizaţia actuală, care înăbuşă anumite calităţi ale fiinţei umane şi care face corpurile improprii pentru spiritual. O colonie irlandeză din secolul al IX-lea în Alsacia. Ernst Haeckel. Lessing. Valentin Andreae. Paladiul.

Partea a II-a (GA 236)

CONSIDERAŢII KARMICE CU PRIVIRE LA DEVENIREA ISTORICĂ A OMENIRII

Prima conferinţă, Dornach, 6 aprilie 1924 ... 249
Baco de Verulam şi Amos Comenius. Marx şi Engels. Otto Hausner.

Conferinţa a doua, Dornach, 12 aprilie 1924 ... 264
Aspectul esoteric în mişcarea antroposofică actuală. Colaborarea în existenţa preterestră a sufletelor legate din punct de vedere karmic. Efectul impulsurilor emanând de la Bacon asupra lui Leopold von Ranke şi al impulsurilor emanând de la Comenius asupra lui Schlosser. Prelungirea influenţelor dintr-o încarnare în alta. Conrad Ferdinand Mayer.

Conferinţa a treia, Dornach, 23 aprilie 1924 ... 283
Viaţa istorică a omenirii trebuie să fie privită în legătură cu studierea omului însuşi. Omul însuşi transportă epocile anterioare în epocile următoare. Pestalozzi, Conrad Ferdinand Meyer, Emerson, Herman Grimm.

Conferinţa a patra, Dornach, 26 aprilie 1924 ... 304
Cum stau lucrurile cu reîncarnarea vechilor iniţiaţi? Deosebirile între vieţile pământeşti succesive, necesitatea adaptării la noile condiţii de civilizaţie şi la noile condiţii ale corpului fizic. Vechea înţelepciune este ascunsă, dar ea nu se pierde; ea reapare într-o altă formă. Misteriile Asiei de Sud-Vest în primele secole ale erei creştine. Vechea înţelepciune iniţiatică dobândită în timpul încarnărilor anterioare este cea care stimulează creaţia poetică. Ibsen, Frank Wedekind, Holderlin, Hamerling.

Conferinţa a cincea, Dornach, 27 aprilie 1924 ... 319
Miraculosul în viaţa cotidiană. Specificul imprimat caracterelor omeneşti ca urmare a evenimentelor istorice care devin impulsuri ale sufletului pentru vieţile pământeşti următoare. Prinţul moştenitor Rudolf. Binele şi răul în lumina karmei. Problema destinului ca experienţă morală a omului. Semnificaţia arhitecturii templului, a cultului şi a meditaţiei în imagini: aprofundarea cunoaşterii interioare şi impresii senzoriale cu efect vindecător. Goetheanumul trebuia să constituie un mijloc de educare în vederea viziunii karmice.

CONSIDERAŢII KARMICE CU PRIVIRE LA VIAŢA UMANĂ INDIVIDUALĂ

Conferinţa a şasea, Dornach, 4 mai 1924 ... 337
Studiul obiectiv al karmei introduce o etică vie în atitudinea noastră sufletească. Puţini oameni au înclinaţia de a se detaşa de sine pentru a se dărui altuia; năzuinţa spirituală conţine în sine pericolul unui egoism sporit. Compensarea între oamenii legaţi din punct de vedere karmic prin faptul că trăiesc împreună între moarte şi o nouă naştere; ieşim din noi înşine pentru a pătrunde în celălalt. Karma îşi proiectează umbrele sau luminile. Exerciţii practice cu privire la karmă, prin eliminarea omului vizibil, astfel încât în spatele lui să devină vizibile impulsurile saturniene, solare şi lunare.

Conferinţa a şaptea, Dornach 9 mai 1924 ... 355
Mişcările intime ale sufletului care ne permit să învăţăm să percepem karma. Primii paşi pe drumul cunoaşterii constau în a găsi un punct de vedere just prin faptul că ne pătrundem de înţelepciunea prezentă în organizarea lumii. Apoi trebuie să ştii să aştepţi. Când facem să urce în conştientă, în mod energic, ceea ce am trăit, corpul astral dă formă imaginii în etericul exterior. Mai târziu, aceste imagini impregnate astfel de substanţă sunt prelucrate de corpul eteric şi după aceea de corpul fizic. Efortul spiritual în activitatea sufletului, precum şi atitudinea echilibrată a capului şi a inimii, sunt necesare pentru ca voinţa să se metamorfozeze în viziune.

Conferinţa a opta, Dornach, 10 mai 1924 ... 374
Consideraţii karmice cu privire la forma exterioară a omului, la fizionomia şi la jocul mimicii sale. Materia este manifestarea exterioară a elementului sufletesc-spiritual; forma umană şi posibilităţile ei de mişcare sunt o imagine a lumii spirituale. Capul, sistemul ritmic şi sistemul metabolismului şi al membrelor sunt integrate în curentul evoluţiei karmice.

Conferinţa a noua, Dornach, 11 mai 1924 ... 394
Configuraţia karmei este determinată de corelaţii legice, prin care se elaborează şi aspectul etic şi spiritual din viaţa umană. Relaţia dintre elaborarea karmei şi vechii învăţători originari ai omenirii, actualii locuitori ai Lunii. Imaginile negative ale faptelor umane. Viaţa în lumea sufletelor cu ocazia parcurgerii în sens invers a drumului de-a lungul nopţilor pământeşti ale vieţii precedente. Mult mai intense decât experienţele pământeşti sunt imaginile a ceea ce trăieşte omul în regiunea fiinţelor lunare, datorită faptului că ele impregnează aceste imagini cu substanţă cosmică. Cum să regăsim înţelepciunea originară. Cele zece concepte ale lui Aristotel ne permit să descifrăm scrierea cosmică. Modelul personajului Strader şi al lui Jakob Frohschammer, aşa cum pot fi observaţi în timpul călătoriei în sens invers care urmează după moarte. Transformări radicale ce se produc după moarte sub influenţa acestor forţe cu totul diferite de forţele pământeşti. Germenele karmei, imaginile negative înscrise în eterul cosmic, le regăsim la reîntoarcere şi le integrăm voinţei noastre pământeşti.

FORMAREA KARMEI ÎN TIMPUL PARCURGERII ÎN SENS INVERS A VIEŢII PĂMÂNTEŞTI IMEDIAT DUPĂ MOARTE

Conferinţa a zecea, Dornach, 16 mai 1924 ... 415
Deosebiri între influenţele lumii pământeşti şi cele ale lumii extrapământeşti asupra formării karmei. După ce a trăit împreună cu entităţile lunare, omul se ridică spre Ierarhii. Trecerea prin sferele planetare. In domeniul acţiunilor solare, legile spirituale şi • legile naturii sunt una. Elementul cu adevărat uman provine din existenţa solară; elementul pământesc nu este decât o imagine a acestuia. Ceea ce este rău în karmă este părăsit la intrarea în existenţa solară; regăsim răul când ne întoarcem înapoi din existenţa cosmică şi traversăm regiunea lunară. Homunculusul din Faust de Goethe. In timpul existenţei solare iau naştere predispoziţiile pentru o stare de sănătate bună; boala apare în regiunea subsolară. Legile naturii nu au valabilitate în domeniul Ierarhiei a doua. Legile spirituale sunt din nou transformate şi transpuse în fizic în regiunea primei Ierarhii.

Conferinţa a unsprezecea, Dornach, 18 mai 1924 ... 432
Entităţile Cosmosului spiritual iau parte la karma oamenilor. Privire asupra legăturii omului cu fiinţele pământeşti. El poartă în sine în mod spaţial regnurile exterioare ale naturii, şi în mod temporal regnurile Ierarhiilor superioare. Karma: cerinţe şi împliniri. Nenaştere şi nemurire. Capacităţi reduse ale inteligenţei moderne. Două exemple care arată cum intelectualismul materialist a secat forţele prezente în tinereţe. Cunoaşterea a ceea ce ne leagă
de Ierarhiile superioare este ceea ce ne dă forţa de a ne menţine în spiritual.

Conferinţa a douăsprezecea, Dornach, 29 mai 1924 ... 450
Intervenţia ordinelor ierarhice şi reflectarea în viaţa umană a fiinţelor spirituale ale sistemului planetar. Cunoaşterea imaginativă şi cunoaşterea inspirată a vieţii de după moarte. Regiunile Lunii, a lui Mercur şi a lui Venus, existenţa solară, regiunile lui Marte, a lui Jupiter şi a lui Saturn. Prelucrarea karmei în colaborare cu entităţile superioare. Voltaire, Eliphas Levi şi Victor Hugo.

Conferinţa a treisprezecea, Dornach, 30 mai 1924 ... 464
Putem ajunge la înţelegerea relaţiilor karmice numai dacă putem privi ceea ce se întâmplă în spatele conştientei obişnuite, aşadar, dacă observăm fiinţa umană aşa cum se oferă ea cunoaşterii suprasensibile. Prin exerciţii care ne conduc la formarea viziunii de ansamblu a tabloului vieţii se poate întrerupe legătura interioară dintre viaţa sufletească şi corpul fizic - rămânând, totuşi, în acest corp -, atât în cadrul cunoaşterii imaginative, cât şi în cadrul cunoaşterii inspirate. Atunci putem percepe ce este în corpul fizic Atunci, corpul fizic apare drept purtătorul unor entităţi spirituale. Karma noastră este formată de zeii care se află în noi. Libertatea începe cu dezvoltarea sufletului conştientei; aceasta este o latură; cealaltă latură o constituie Ierarhiile care se află în om. Destinul uman este o problemă a zeilor. Acceptându-şi cu seninătate destinul, omul primeşte impulsurile spirituale cele mai puternice. Dramele-misteriu ale lui Rudolf Steiner.

FORMA COSMICĂ A KARMEI ŞI STUDIUL INDIVIDUALIZAT AL LEGĂTURILOR KARMICE

Conferinţa a paisprezecea, Dornach, 4 iulie 1924 ... 481
Ideea de Rusalii ca temelie a simţirii necesară pentru înţelegerea karmei. Suprasensibilul este perceptibil în Cosmos. Albastrul cerului, configuraţia stelelor, Sinea spirituală.

Conferinţa a cincisprezecea, Dornach, 22 iulie 1924 ... 498
Sentimentul de responsabilitate faţă de comunicările din lumea spirituală. Biografia în sens spiritual-ştiinţific. Unde se manifestă karma omului pentru viziunea superioară? Transformarea în karmă a faptelor săvârşite în timpul zilei, cufundarea în trăirile-amintiri ale vieţii pământeşti individuale în timpul somnului. La fel cum omul trăieşte în spatele gândurilor-amintiri, în spatele gândurilor cosmice trăiesc Ierarhiile. Karma constă în porţiunea de Cosmos pe care o vedem, şi aceasta ne este repartizată de lumea Ierarhiilor, care îndreaptă asupra vieţilor noastre pământeşti anterioare o privire retrospectivă. Cosmosul le aduce oamenilor în întâmpinare prima formă a karmei.

Conferinţa a şaisprezecea, Dornach, 27 iunie 1924 ... 514
Legături karmice între grupuri de oameni. Intervenţia Ierarhiilor în viaţa omului. Raportul dintre evenimentele naturii exterioare şi evenimentele karmei omenirii. Desfăşurarea karmei şi repercusiunea sa asupra naturii: erupţiile vulcanice, cutremurele de pământ, inundaţiile ş.a.m.d. Acţiunea Ierarhiei a doua în elementul solar.
"Soarele de la miezul nopţii". "Ivirea zorilor". Ierarhia a treia se desprinde planând din Ierarhia a doua şi acţionează în timpul somnului asupra urmelor lăsate de gândurile noastre. în urzirea şi în activitatea Ierarhiei a doua intervine, traversând Pământul până în partea sa ascunsă, prima Ierarhie, care acţionează împreună cu Ierarhia a doua asupra Eului şi asupra corpului nostru astral. Viziunea iniţiatică sub formă de imagini în cult.

Conferinţa a şaptesprezecea, Dornach, 29 iunie 1924 ... 530
Karma din punctul de vedere al momentului prezent al istoriei lumii. Formele de organizare socială din lume se formează sub influenţa unor reprezentări materialist-fantasmagorice. Evenimentele naturale produse de elementele naturii şi evenimentele cauzate de cuceririle civilizaţiei. In formele pe care le iau la oameni faptele divine intervin puterile luciferice şi ahrimanice. Karma acţionează diferit în evenimentele produse de elementele naturii şi în catastrofele legate de civilizaţie. Intervenţii în legile naturale ale evoluţiei Pământului ale forţelor rămase în Pământ din timpul vechiului stadiu lunar şi folosirea lor de către puterile ahrimanice. Când mor oameni tineri în catastrofe provocate de elementele naturii, un element destinat Pământului se introduce în lumea spirituală. In cazul unei catastrofe naturale, consecinţa karmică este o intensificare a facultăţilor intelectuale; în cazul unei catastrofe cauzate de cuceririle civilizaţiei, avem o consolidare a facultăţilor legate de voinţă. Rătăcirile civilizaţiei fac să intervină un element luciferic care după moarte acţionează în lumea spirituală sub forma unui întuneric dens. Acolo, Ahriman le poate folosi pentru a transforma ceea ce se menţine în Pământ din stadiul lunar. Impulsurile distructive din sânul civilizaţiei se transformă atunci în erupţii vulcanice, cutremure de pământ ş.a.m.d. Zeii buni se străduiesc să readucă aceste destine pe calea justă; în cursul acestei lupte spirituale, destinul oamenilor şi cel al zeilor se împletesc. Nefericirea există în lume pentru ca zeii să o poată transforma în fericire. Cunoaşterea karmei este tărâmul sacru al spiritului pe care putem apuca mâna ce ne-o întind zeii.

Limba:Romana
Pagini: 557
Dimensiuni: 14X20
Data aparitiei:2015

RECENZII