Această carte a luat naștere în urma efortului comun al discipolilor lui Sri Nisargadatta Maharaj, care au transcris cu maximă acuratețe ultimele conversații despre transcendență ale maestrului. Mesajul pe care îl transmite Sri Nisargadatta prin aceste conversații este un îndemn la întoarcerea fiecărui căutător spiritual la ceea ce era anterior așa-zisei sale nașteri. Fără a percepe adevărata natură a transcendenței, toate eforturile căutătorului spiritual rămân simple activități întelectuale.

In esență, yoga înseamnă să-i permitem Realității să fie realizate. Nu înseamnă să facem ceva anume. Nu pot pune în practică învățătura lui Maharaj formulând noi concepte, reamintindu-le pe cele vechi sau încercând să-i manipulez pe alții sau chiar pe mine. Și atunci ce rămâne de făcut? Conversațiile transcrise în aceasă carte sunt suficiente pentru a clarifica atât întrebarea, cât și răspunsul. 

Maharajah spune: „Acceptați un concept și vă opriți la el. Așadar, evoluția spirituală stagnează la nivel conceptual.” Însăși îmbrățișarea unui concept este cea care sabotează meditația. De unde și îndemnul „... doar fii, nu face nimic... Nimic nu trebuie făcut. Atunci toate enigmele vor fi rezolvate și dizolvate.” Meditația autentică revelează intuiția primordială intrinsecă a lui „Eu sunt”. 

(Allan W. Anderson, Profesor emerit Departamentul de Studii religioase, Universitatea de Stat din San Diego, California) 

Dacă vă desfătați în nectarul de la picioarele Domnului, charan-amrita, atunci mintea poate fi cucerită. Aceasta înseamnă că mintea nu ne va mai conduce; stăpânirea ei impusă asupra noastră încă din copilărie va înceta...
Cum poate fi atinsă o astfel de stare? Doar dacă acceptați pe deplin cunoașterea lui „Eu sunt” ca fiind voi înșivă, cu toată convingerea și credința în dictonul „Eu sunt lucrul prin intermediul căruia știu că «Eu sunt»”.
Această cunoaștere este charan-amrita. De ce se cheamă amrita—nectar? Deoarece se spune că bând nectarul divin, devenim nemuritori.